ARTICOLE METODA FEUERSTEIN – Programul de Imbogatire Instrumentala Standard

22 martie 2018by TODOR OTILIA0

Profesorul Reueven Feuerstein a demonstrat faptul că inteligența se poate învăța, copilul este ajutat să dobândească flexibilitatea mintală necesară confruntării cu obstacolele unei lumi fără certitudini: capacitatea atenției, proprietatea limbajului, gândirea logică și simbolică, forța creativă, conștiința amintirii şi dorința de a căuta.

Obiectivul programului este acela de a potenţa capacităţile de învăţare autonomă şi de autoînvăţare. La nivel practic se urmăresc două obiective majore:

a). sprijinirea elevului pentru a reflecta şi a deveni conştient de procesele cognitive pe care le activează atunci când trebuie să rezolve o problemă;

b). însuşirea unei metodologii precise de învăţare şi a unui algoritm de rezolvare a problemelor care să-i permită elevului să depăşească cu succes situaţiile problematice noi şi neprevăzute.

Obiectivele metodei:

  • Potențează capacitățile de învățare autonomă și de autoînvățare pentru a nu mai avea nevoie de ghidare din exterior;
  • Deblochează potențialul copilului, dezvoltă deprinderi de interacțiune socială, sprijină copilul pentru a reflecta și a deveni conștient de procesele cognitive pe care le activează atunci când se confrunta cu o problemă sau o situație nouă;
  • Contribuie la conștientizarea de către copil a ceea ce știe deja, a traseului pe care este capabil să-l parcurgă, ajutându-l să-și utilizeze în mod optim competențele sale.

Este singura metodă de mediere a învățării, copiii primesc instrumente și învață cum să învețe, mai exact care sunt etapele necesare atunci când au de realizat o sarcină – de orice natură ar fi ea!

 

Cele 14 instrumentele, repartizate pe module, sunt următoarele:

Procesul de mediere începe cu Organizarea Punctelor, care introduce conceptele ce vor însoţi toată activitatea Programului de Îmbogăţire Instrumentală, şi oferă indicaţii şi ocazii prin intermediul cărora învăţăm să ne organizăm propria activitate, şi se termină cu Şabloane reprezentative, care necesită un nivel de abstractizare mult mai ridicat şi capacitatea de a implica funcţiile cognitive dezvoltate de-a lungul întregului program.

Exerciţiile parte a instrumentelor, în afară de Imagini şi Relaţii temporale, care sunt organizate în mod diferit, prevăd o creştere graduală a dificultăţii, astfel încât să creeze progresiv preachiziţiile necesare pentru rezolvarea exerciţiilor successive, întărind, în acest fel, simţul de competenţă, autonomia în organizarea muncii şi motivaţia intrisecă a dezvoltării activităţii.

În primele pagini ale Organizării punctelor, de exemplu, există elemente ajutătoare ce permit o rezolvare mult mai uşoară a exerciţiilor, facilitând astfel interiorizarea anumitor reguli de lucru şi găsirea strategiilor personale, ce se vor demonstra tot mai utile pentru rezolvarea unei sarcini. Unul dintre principiile care poate fi formulat se referă la utilitatea punctelor de referinţă externe pe care să se bazeze subiectul până în momentul în care este posibilă crearea unor principii proprii, iar transferul va permite crearea legăturilor cu momentele din viaţa personală a tinerilor, în care au desfăşurat activităţi pentru care ajutoarele externe nu au fost utile şi au fost înlocuite de achiziţia de competenţe personale.

Există câteva instrumente a căror funcţie moleculară este să stimuleze gândirea relaţională şi să corecteze ancorarea episodică în realitate. Printre acestea sunt: Orientarea spaţială, Relaţiile temporale, Relaţiile familiale şi Progresia numerică.

  • Scopul celor două instrumente de Orientare spaţială este de a dezvolta un sistem de referinţe stabil pentru descrierea relaţiilor spaţiale. Funcţia molar-transcendentală a sarcinii este înţelegerea şi toleranţa ideilor, a atitudinilor, care provin din perspectivele diferite şi punctele de vedere proprii, diferite.

 

  • Instrumentul Relaţii Temporale vizează conceptele şi sistemul de referinţă prin care elevul înţelege timpul, atât ca obiect, cât şi ca dimensiune.

 

  • Relaţii familiale este un exemplu bun pentru natura IE, prin lipsa conţinutului de învăţare şi prin independenţa faţă de cunoştinţele anterior dobândite. În acest instrument, familia este paradigma pentru toate instituţiile sociale, iar prietenia reprezintă baza pentru a preda relaţiile simetrice, asimetrice şi ierarhice.

 

  • Progresii numerice tratează predictibilitatea evenimentelor într-un univers guvernat de legi. Relaţiile stabile, existente între evenimente importante, aparent fără legătură între ele, pot fi descoperite şi apoi transpuse în reguli, pentru a descrie trecutul şi a anticipa şi prezice viitorul.

 

  • Percepţia analitică este un instrument menit să corecteze percepţiile eronate, dezorganizate, ce rezultă din informaţii imprecise şi incomplete. Elevul învaţă că orice întreg poate fi împărţit în mai multe părţi, prin analiza operaţională sau structurală, şi că împărţirea este arbitrară şi contingentă, în funcţie de criterii externe.

 

  • Comparaţii. Acest instrument învaţă elevul să găsescă similarităţi şi diferenţe între două sau mai multe obiecte sau evenimente, pe care să le descrie, apoi, prin prisma aceleiaşi dimensiuni.

 

  • Acest instrument este bazat pe procesele şi abilităţile achiziţionate în Comparaţii şi duce la instrumente mai complexe din punct de vedere logico-verbal. El se focalizează spre organizarea informaţiilor în categorii superordonate pe baza unor principii de clasificare comune, unificatoare. Elevul învaţă că este posibil să împartă şi să reîmpartă acelaşi univers, în funcţie de mai multe criterii şi să folosească mai multe caracteristici simultan, pentru a forma seturi bazate pe multiplicări logice.

 

  • Silogisme şi Relaţii tranzitive sunt două instrumente logico-verbale foarte sofisticate. În Relaţiile tranzitive, se face explorarea diferenţelor dintre elementele unui set ordonat care este descris în termeni de: mai mare decât, egal sau mai mic decât. Sarcinile se concentrează pe inferenţele logice ce pot fi făcute din relaţiile deja ştiute dintre două sau mai multe elemente şi din concluziile care pot fi transferate de la acele relaţii la alte elemente. Instrumentul Silogisme este bazat pe caracterul comun între seturi de elemente membre şi caută să producă o necesitate intrinsec orientată pentru raţionalizare inductivă şi deductivă, gândire interferenţială şi dovedire logică.

 

  • Instrucţiuni. Acest instrument pune accentul pe decodarea instrucţiunilor verbale şi transformarea lor într-un motor de acţiune şi pe codarea motorului de acţiune în verbalizare.

 

  • Şabloane reprezentative, instrument adaptat după Testul Modelului al lui Arthur Stencil (1930). În cazul acestui intrument, elevul foloseşte reprezentările în realizarea unei secvenţialităţi complexe de paşi implicaţi în reconstrucţia unui model.

 

  • Ilustraţii. Acest instrument descrie situaţii absurde sau umoristice, precum şi situaţii în care există legături puternice între realitatea obiectivă şi percepţia subiectivă.

 

Modele de cerinţe extrase din instumentele:

                

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

http://otiliatodor.ro/wp-content/uploads/2018/03/logo-neg-48-320x70.png

Visit us on social networks:

http://otiliatodor.ro/wp-content/uploads/2018/03/logo-neg-48-e1520953841795.png

Visit us on social networks:

Copyright by OtiliaTodor. All rights reserved.   WebSite by News Design Advertising

Copyright by OtiliaTodor. All rights reserved.   WebSite by News Design Advertising